Cu modificările aprobate la cel de-al V-lea Congres al PRM

 

I.DEFINIREA ȘI SCOPUL

 

1. II. OBIECTIVELE, DENUMIREA ȘI ÎNSEMNELE PARTIDULUI

 

III. CALITATEA DE MEMBRU AL PARTIDULUI

 

1. IV. DREPTURILE ȘI ÎNDATORIRILE MEMBRILOR PRM

 

1. V. DISTINCŢII SI RECOMPENSE

 

1. VI. SANCŢIUNI

 

VII. SIMPATIZANȚII PRM

 

VIII. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ȘI FORURILE DE CONDUCERE

 

IX.DEMOCRAŢIA DE PARTID

 

1. X. ATRIBUȚIILE FORURILOR DE CONDUCERE ALE PARTIDULUI ROMÂNIA MARE

 

1. XI. PROCEDURA DE ALEGERE A FORURILOR DE CONDUCERE ALE PRM XII. GRUPURILE PARLAMENTARE ȘI GRUPUL MINISTERIAL

XIII. ORGANIZAȚIA DE TINERET A PARTIDULUI ROMÂNIA MARE

 

XIV. ORGANIZAȚIA DE FEMEI

 

1. XV. MIJLOACELE MATERIALE ȘI FINANCIARE ALE PARTIDULUI

 

XVI. ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII PARTIDULUI

 

1. I. DEFINIREA ȘI SCOPUL

 

Art.1. Partidul România Mare promovează interesele social-economice ale celor mai largi categorii de cetățeni și militează pentru realizarea idealurilor naționale, renașterea României printr-o politică a prosperității, dreptății și concordiei.

Art. 2. Partidul România Mare este un partid de centru, de orientare patriotică, el se pronunță pentru pluralism în viața politică și își propune reașezarea relațiilor din societate pe principiile statului de drept, ale democrației constituționale și ale justiției sociale.

Art.3.(1) Partidul România Mare își desfășoară activitatea conform Constituției României, legilor țării și Statutului propriu, urmărind îndeplinirea idealurilor de unitate națională, integritate teritorială, suveranitate și independență.

(2) Așa cum reiese și din titulatura sa, Partidul România Mare militează pentru înfăptuirea pe cale pașnică a României Mari, în hotarele ei istorice.

Art.4. Partidul România Mare are drept scop, dezvoltarea și modernizarea societății românești, ridicarea standardului de viață al cetățenilor, promovarea idealurilor, valorilor și intereselor naționale.

Art.5.(1) În conformitate cu prevederile Constituției României și în concordanță cu principiile sale ideologice, Partidul România Mare se pronunță pentru deplina libertate de exprimare a opiniilor și credințelor cetățenilor, împotriva defăimării Țării și a Națiunii, împotriva instigării la război de agresiune, ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, împotriva incitării la discriminare, împotriva violenței și a manifestărilor obscene, contrare bunelor moravuri.

(2) În condițiile creșterii extrem de periculoase, în lumea contemporană, a Terorismului internațional, la originea căruia se află vechi conflicte istorice, religioase și rasiale, Partidul România Mare a fost și va rămâne o formațiune politică democratică, un model de înțelegere interetnică. În acest spirit, nu va fi admisă, în cadrul partidului, nici un fel de atitudine și poziție antisemită și xenofobă, acționându-se cu promptitudine și fermitate împotriva oricăror manifestări de negare a Holocaustului.

 

1. II. OBIECTIVELE, DENUMIREA ȘI ÎNSEMNELE PARTIDULUI

Art.6. Partidul România Mare apără drepturile și libertățile fundamentale ale omului și respectă dreptul la identitate culturală, lingvistică, religioasă și etnică a cetățenilor români aparținând minorităților naționale, în conformitate cu reglementările internaționale.

Art.7. Partidul România Mare promovează egalitatea șanselor pentru toți cetățenii, solidaritatea umană și valorile familiei. El recunoaște rolul important al tinerilor și femeilor în viața socială, economică și politică a țării și adoptă măsuri pentru formarea și afirmarea acestora în partid și în societate.

Art.8. Partidul România Mare acționează pentru dezvoltarea economiei naționale, ca o condiție necesară asigurării unui trai decent tuturor cetățenilor Țării.

Art.9. Partidul România Mare combate, pe toate căile legale, acțiunile persoanelor, organizațiilor și partidelor care atentează la independența, unitatea și suveranitatea României.

Art.10. Considerând terorismul drept un flagel al lumii contemporane, Partidul România Mare apreciază necesitatea combaterii cu fermitate a acestuia, pe toate căile legale.

Art.11. Partidul România Mare se pronunță pentru REPUBLICĂ – aceasta fiind cea mai potrivită formă de guvernământ a României.

Art.12. Partidul România Mare militează pentru dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare cu toate țările lumii, relații bazate pe principiile și normele dreptului internațional.

Art. 13. Denumirea integrală a partidului este Partidul România Mare, iar denumirea prescurtată este P.R.M.

Art.14.(1) Însemnul Partidului România Mare este Vulturul Cruciat, derivat din heraldica Basarabilor și Brâncovenilor.

(2) Însemnul partidului este folosit ca sigiliu unic, ștampilă și antet al documentelor oficiale, simbol al publicațiilor partidului și al materialelor propagandistice.

(3) Vulturul Cruciat este și semnul electoral al partidului.

Art.15. Drapelul Partidului România Mare este de culoare albă și are imprimat, în centrul său, vulturul cruciat, încadrat de conturul hărții României Mari, aplicat pe un fond de culoare galbenă.

Art.16. Imnul Partidului România Mare se aprobă de către Consiliul Național al partidului.

Art.17. Sediul central al Partidului România Mare este în Municipiul București, sector 1, str. Georges Clemenceau nr. 8-10.

Art.18. Partidul România Mare poate edita, la nivel central și local, reviste și publicații proprii și poate înființa posturi de radio și televiziune.

 

III. CALITATEA DE MEMBRU AL PARTIDULUI

Art.19. Poate deveni membru al Partidul România Mare oricare cetățean român cu drept de vot, fără deosebire de naționalitate, religie sau sex, care acceptă Statutul, Doctrina și Programul partidului și plătește cotizația de membru

Art.20. Nu pot deveni membri ai Partidului România Mare cetățenii care au desfășurat sau desfășoară activități dovedite ostile României, care au comis infracțiuni și au fost privați de drepturi civile prin hotărâri judecătorești definitive și cei care promovează violența sau orice formă de extremism, persoanele cărora legea le interzice, în mod expres, asocierea politică, precum și persoanele cu afecțiuni psihice.

Art.21. Persoanele care au suferit condamnări politice pot face parte din Partidul România Mare.

Art.22. Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate pot deveni membri ai Partidului România Mare, în condițiile stabilite prin Statutul partidului și cu respectarea legislației statului în care trăiesc.

Art.23.(1) Calitatea de membru al Partidului România Mare se dobândește pe baza unei adeziuni formulate de către solicitant, în scris, care se depune la organizația de bază în raza căruia își are domiciliul, reședința sau locul în care își desfășoară activitatea, la alegerea sa.

(2) Adeziunea se supune aprobării Consiliului de conducere al organizației, la prima sa întrunire.

(3) Hotărârea Consiliului organizației locale de respingere a cererii de aderare poate fi contestată de către cel în cauză, în termen de 30 zile de la comunicare, la forul de conducere ierarhic superior. Acesta se pronunță, prin hotărâre definitivă, în termen de 15 zile de la data primirii contestației.

(4) Dovada calității de membru al Partidului România Mare se face pe baza carnetului de membru, eliberat potrivit normelor aprobate de către Comitetul Director, la propunerea Biroului Permanent.

(5) Membrii PRM care și-au pierdut carnetele de partid pot solicita Consiliilor organizațiilor de bază din care fac parte, eliberarea unor carnete noi. Acestea vor înainta Birourilor executive județene documentele necesare emiterii carnetelor noi.

(6) Membrii partidelor sau formațiunilor politice care fuzionează cu Partidul România Mare și cei care doresc să devină membri ai PRM, vor depune, la consiliile filialelor locale, adeziuni individuale, în conformitate cu prevederile prezentului articol și își vor păstra vechimea din partidul sau formațiunea politică din care provin, care nu poate fi mai mare decât vechimea PRM.

Art.24.(1) Calitatea de membru al Partidului România Mare se pierde prin demisie, scoatere din evidență și excludere din partid.

(2) Demisia unui membru al PRM se constată pe baza cererii de demisie, la data depunerii acesteia, ca expresie a voinței liber exprimate. Înscrierea într-un alt partid politic se consideră demisie de drept din PRM, fiind urmată de scoaterea din evidență.

(3) Scoaterea din evidența organizației de bază a unui membru al PRM se face ca urmare a decesului acestuia sau dacă se constată că nu mai îndeplinește condițiile necesare obținerii calității de membru al partidului.

(4) Excluderea din partid este cea mai gravă sancțiune; ea se aplică potrivit prevederilor Statutului.

Art.25.(1) Calitatea de membru PRM poate fi redobândită, după un an, pe baza unei cereri scrise, adresată organului de conducere care a decis excluderea, radierea sau a constatat pierderea calității de membru, care se soluționează în termen de 30 de zile de la înregistrarea sa.

(2) Împotriva hotărârii de respingere a cererii de redobândire a calității de membru, persoana interesată poate face contestație la forul ierarhic superior care se pronunță prin hotărâre definitivă, în termen de 30 de zile de la înregistrarea contestație. Hotărârea forului ierarhic se comunică persoanei interesate și forului care a respins cererea de redobândire a calității de membru, în termen de 30 de zile de la luarea acesteia.

(3) Vechimea în partid se calculează de la data aprobării cererii de dobândire sau redobândire, după caz, a calității de membru de partid.

Art.26.(1) Senatorul sau deputatul PRM care a obținut un mandat de parlamentar fără a fi membru al unei organizații locale din județul respectiv, participă la activitatea Consiliului județean și a Biroului executiv județean, susține organizațiile teritoriale ale PRM și reprezintă interesele electoratului care l-a ales în Parlamentul României.

(2) În perioada exercitării mandatului de parlamentar, senatorii și deputații pot candida și pot fi aleși în forurile de conducere ale județului în care au dobândit mandatul sau pot activa în Organizația Centrală a PRM.

Art.27. Evidența membrilor de partid se organizează pe baza metodologiei și a documentelor aprobate de către Biroul Permanent al partidului.

Art.28.(1) Transferul unui membru de partid de la o organizație la alta se face pe baza unei cereri motivate, aprobată de către conducerea organizației din care face parte, cât și a celei care solicită transferul.

(2) Contestația împotriva respingerii cererii de transfer se soluționează de către forul ierarhic, prin hotărâre definitivă, în termen de 30 de zile de la înregistrarea contestației.

 

1. IV. DREPTURILE ȘI ÎNDATORIRILE MEMBRILOR PRM

Art.29. Membrii Partidului România Mare au următoarele drepturi:

• să participe la activitatea organizațiilor de bază și teritoriale, precum și la adunările generale ale organizației din care fac parte;
• să-și exprime liber opiniile referitoare la activitatea partidului și a forurilor sale de conducere, în cadrul structurilor organizatorice ale partidului;
• să aleagă și să fie aleși în forurile de conducere ale partidului;
• să candideze pe listele electorale ale PRM la alegerile locale și generale, conform normelor și criteriilor aprobate de către Comitetul Director al partidului și să fie recomandați pentru ocuparea unor funcții în administrația publică centrală și locală;
• să promoveze inițiative politice în forurile de conducere ale partidului, inclusiv în Congresul acestuia;
• să fie informați cu privire la activitatea organizației din care fac parte și a forurilor de conducere ale acesteia;
• să participe la întrunirile și ședințele forurilor de conducere în care urmează să se dezbată și să se adopte o hotărâre cu privire la activitatea sau funcția lor politică;
• să se adreseze forurilor de conducere ierarhic superioare în situațiile în care cererile sau doleanțele lor nu s-au rezolvat;
• să participe la programe și cursuri de pregătire, la recomandarea conducerii organizațiilor din care fac parte sau la propunerea organelor superioare de conducere;
• să folosească eficient și în interesul partidului baza materială pe care o au la dispoziție, potrivit poziției lor în structurile organizatorice ale partidului;
• să demisioneze din orice funcție deținută în cadrul partidului sau din partid.

 

Art.30. Membrii Partidului România Mare au următoarele îndatoriri:

• să cunoască, să respecte, să promoveze și să aplice prevederile Statutului, ale Doctrinei și ale Programului PRM, precum și hotărârile luate de către forurile de conducere;
• să fie loiali Partidului România Mare și să acționeze pentru respectarea demnității membrilor săi și pentru păstrarea unității partidului;
• să acționeze pentru creșterea influenței partidului în societate;
• să respecte disciplina și democrația de partid;
• să contribuie la formarea și promovarea unui cadru democratic în interiorul partidului și să respecte diversitatea opiniilor;
• să demisioneze din funcție sau să renunțe la calitatea pe care au dobândit-o cu sprijinul politic al Partidului România Mare, în cazul în care își pierd calitatea de membri ai partidului;
• să manifeste un comportament civilizat și să aibă o ținută morală corespunzătoare în familie și în societate;
• să participe cu regularitate la adunările organizației de partid și la celelalte activități organizate de partid;
• să nu acționeze împotriva intereselor Țării și să nu facă declarații publice hazardate sau să participe la manifestări care contravin interesului național și Constituției României;
• să respecte caracterul confidențial al documentelor, informațiilor și activităților partidului;
• să plătească, la termenele stabilite, cotizația.

 

1. V. DISTINCŢII SI RECOMPENSE

Art.31.(1) Pentru activități deosebite sau îndelungate în organizațiile partidului, la toate nivelurile, membri de partid pot primi distincții și pot fi recompensați.

(2) Normele de acordare a distincțiilor și recompenselor vor fi aprobate de către Comitetul Director, la propunerea Birourilor executive județene și a Biroului Permanent al partidului.

 

1. VI. SANCŢIUNI

Art.32.(1) Încălcarea, cu vinovăție, a prevederilor Statutului, Programului, Regulamentelor, Instrucțiunilor si hotărârilor forurilor de conducere ale partidului constituie abateri si se sancționează, după caz, cu:

• mustrare;
• avertisment scris;
• suspendarea din funcția de conducere;
• destituirea din funcția de conducere;
• excluderea din partid.

(2) Sancțiunile prevăzute de alin.(1), lit. a) și b) se aplică de către forul de conducere al organizaţiei din care face parte cel sancţionat sau de către forul de conducere ierarhic superior.

(3) Sancțiunile prevăzute de alin.(1), lit. c) și d) se aplică de către forul care l-a ales ori l-a numit în funcție pe cel sancționat sau de către forul ierarhic superior.

(4) Excluderea din partid este sancțiunea cea mai gravă și poate fi aplicată, în urma unei verificări prealabile, după caz, de către Adunarea generală a organizației de bază din care face parte cel sancționat, de către Birourile executive județene, Biroul executiv al Municipiului București sau de către Biroul Permanent al partidului.

(5) Membrii de partid aleși în organele de conducere pot fi excluși numai cu aprobarea forului ierarhic superior. Membrii birourilor executive ale Consiliilor județene, ai Biroului executiv al Municipiului București și parlamentarii PRM nu pot fi sancționați fără acordul prealabil scris al Biroului Permanent al partidului.

(6) Membrii PRM aleși în forurile de conducere superioare organizațiilor din care aceștia fac parte nu pot fi sancționați sau destituiți decât de către organele în care au fost aleși sau de către forurile superioare acestora.

(7) Hotărârea de aplicare a sancțiunii poate fi contestată la forul de partid ierarhic superior, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia.

(8) Persoanele care se consideră nedreptățite de hotărârea de soluționare a contestației, se pot adresa forurilor superioare, inclusiv Biroul Permanent, Comitetului Director, Consiliului National sau Congresului PRM

(9) În toate cazurile, cel sancționat va fi invitat la ședința în care se va discuta abaterea sa disciplinară, iar dacă acesta refuză să participe, sancțiunea se poate aplica în lipsă.

Art.33. În cazul în care o organizație a Partidului România Mare încalcă prevederile Statutului și Programul Partidului, aducând prejudicii grave imaginii, activității și unității acestuia, Comitetul Director poate hotărî dizolvarea organizației de partid respective. Decizia de dizolvare se adoptă, prin vot secret, de către Comitetul Director al partidului, cu 2/3 din numărul membrilor săi.

 

Art.34.(1) Membrii birourilor executive ale consiliilor municipale și orășenești, cu excepția președinților, pot fi suspendați sau destituiți din funcțiile pe care le dețin, în cazuri bine justificate, de către consiliile organizațiilor respective sau de către birourile executive județene.

(2) Biroul Permanent al partidului poate hotărî suspendarea, pe o perioadă limitată, sau destituirea oricărui membru din forurile de conducere ale organizațiilor județene, municipale, orășenești, comunale și ale organizațiilor de bază, în cazuri bine justificate, după o verificare prealabilă.

(3) Măsura suspendării sau destituirii poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comitetul Director al partidului, a cărui hotărâre este definitivă.

Art.35.(1) Ridicarea sancțiunii se efectuează la cererea membrilor de partid sancționați, de către forurile de conducere care au hotărât aplicarea acesteia, după un an de la adoptarea hotărârii de sancționare.

(2) Hotărârea de respingere a ridicării sancțiunii poate fi contestată, în termen de 30 de zile, la forul ierarhic superior, care se pronunță prin hotărâre definitivă.

Art.36. Demisiile din funcțiile de conducere și din partid, fiind o expresie a voinței liber exprimate a persoanelor în cauză, nu se supun discutării și aprobării, ele se constată.

 

VII. SIMPATIZANȚII PRM

Art.37. Simpatizanții PRM sunt cetățenii români sau străini care recunosc Doctrina și Programul partidului și susțin acțiunile politice ale acestuia.

Art.38. Simpatizanții pot fi invitați să participe la adunările și conferințele organizațiilor PRM, precum și la diverse acțiuni politice: întruniri ale consiliilor de conducere, mitinguri, marșuri, conferințe de presă, simpozioane etc.

Art.39. În campaniile electorale, Simpatizanții PRM pot participa la acțiuni de propagandă și pot fi desemnați ca delegați în birourile secțiilor de votare.

Art.40. Evidența simpatizanților PRM se tine într-un registru, la organizațiile teritoriale.

 

VIII. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ȘI FORURILE DE CONDUCERE

Art.41. Partidul România Mare este organizat și funcționează potrivit legii, pe criteriul administrativ-teritorial și are următoarele niveluri ierarhice:

Nivel de bază – cuprinde organizațiile de bază constituite pe raza teritorială a secțiilor de votare, satelor și cartierelor;

Nivel local – cuprinde organizațiile constituite în comune, orașe, municipii și sectoarele Municipiului București și se numesc filiale locale;

Nivel județean – cuprinde organizațiile constituite la nivelul județelor și al Municipiului București și se numesc filiale județene;

Nivel național – cuprinde organizațiile județene, organizația Municipiului București și organizația centrală.

Art.42. Filialele județene, municipale, orășenești, precum și organizațiile de bază ale PRM se subordonează forurilor de conducere ierarhic superioare și au autonomie în organizarea și desfășurarea activităților politice, în conformitate cu prevederile Statutului și ale hotărârilor forurilor naționale de conducere a partidului.

Art.43. Forul suprem de conducere al PRM este Congresul, care se convoacă o dată la 4 ani și este constituit din delegații aleși de conferințele județene și de Conferința Municipiului București, conform normei de reprezentare aprobată de Biroul Permanent al partidului.

Art.44. Congresul Partidului România Mare alege, prin vot secret, Președintele, Consiliului Național, compus din 301- 351 membri, Comisia Centrală de Arbitraj, compusă din 9 – 11 membri și Comisia Centrală de Control Financiar, compusă din 5 – 7 membri.

Prin alegerea Președintelui, Congresul aprobă Programul politic al acestuia și echipa desemnată de el pentru realizarea acestui program.

Art.45. Consiliul Național al PRM se întrunește anual sau de câte  ori este nevoie.

Art.46. Consiliul Național al PRM alege, în prima sa ședință, prin vot secret, membrii Comitetului Director, format din 71 – 85 persoane, din rândurile sale.

Din Consiliul Național și din Comitetul Director fac parte, de drept, Președintele PRM și echipa desemnată de acesta, care constituie Biroul Permanent al partidului, compus din vicepreședintele executiv, 7 – 9 vicepreședinți, secretarul general, 11 – 15 secretari executivi și 12 – 15 membri.

Din acest Birou Permanent mai fac parte, ca membri de drept, președinții O.T.R.M. și O.F.R.M.

Art. 47. Președintele Partidului România Mare este ales de Congresul partidului, prin vot secret, alegerea sa reprezentând aprobarea programului politic și a echipei desemnate să-l aducă la îndeplinire.

Președintele Partidului este și Președintele Comisiei de Cadre, Consiliului Național, Comitetului Director și Biroului Permanent al P.R.M.

Art.48. Președintele Partidului România Mare are următoarele atribuții:

• reprezintă partidul în relațiile cu autoritățile publice centrale și locale, cu sindicatele și patronatele, cu alte organizații ale societății românești, precum și cu partidele din țară și din străinătate;
• prezidează ședințele forurilor naționale de conducere ale partidului;
• face declarații și exprimă poziții politice în numele și în interesul partidului;
• semnează actele și comunicatele oficiale ale partidului, precum și alte documente care angajează partidul din punct de vedere politic și juridic;
• conduce activitatea Comisiei de cadre a partidului;
• exercită celelalte atribuții care îi revin potrivit Statutului PRM;
• primește propuneri de la Comisia Centrală de Arbitraj în legătură cu problemele cercetate, pe care le trimite, cu recomandare, spre soluționarea Biroului Permanent, Comitetului Director, Consiliului Național sau Congresul Partidului, după caz.

Art.49. Se abrogă.

Art.50. Conferința județeană este forul superior de conducere al filialei județene a PRM, se întrunește o dată la 4 ani și se constituie din delegații aleși de organizațiile municipale, orășenești, comunale și locale, pe baza normei de reprezentare stabilită de Biroul executiv județean.

Art.51. Conferința județeană a filialei PRM alege, prin vot secret, Președintele filialei, Consiliul județean format din 35-175 de membri, Comisia județeană de arbitraj și Comisia județeană de control financiar.

Art.52. Conferința județeană extraordinară se convoacă, de regulă, o dată la 2 ani; ea analizează activitatea desfășurată în această perioadă de către forurile de conducere ale organizațiilor teritoriale ale PRM și completează locurile care au rămas vacante în Consiliul județean, în Comisia județeană de arbitraj și în Comisia județeană de control financiar.

Art.53. Consiliul județean alege, din rândul membrilor săi, Biroul executiv, format din 17-25 membri, care cuprinde: Președintele, prim-vicepreședintele, 3-5 vicepreședinți 5-7 secretari, un casier general, alți membri. Președintele filialei, ales de Conferință, este Președintele Consiliului județean și Președintele Biroului executiv județean.

Art.54. Conferința organizației municipale București a PRM este organul superior de conducere al filialei pe Capitală și alege, prin vot secret, Președintele și Consiliul municipal București, format din 75 – 195 membri.

Art.55. Consiliul Municipal București al PRM își alege Biroul executiv, format din 21-31 membri, care cuprinde: Președintele filialei, un prim-vicepreședinte, 5-7 vicepreședinți, 7-9 secretari și un casier general. Președintele filialei, ales de Conferință, este și Președintele Biroului executiv municipal.

Art.56. Filialele sectoarelor Capitalei asimilate, din punct de vedere organizatoric, organizațiilor din municipiile reședință de județ, se subordonează Filialei PRM a Municipiului București.

Art.57. La nivelul municipiilor, orașelor și comunelor se constituie organizații denumite filiale locale ale PRM La nivelul secțiilor de votare, satelor și cartierelor se constituie organizații de bază ale PRM, formate din minimum 10 membri, iar, acolo unde numărul acestora este mai mic, dar nu mai puțin de 5 membri, se pot constitui grupe de partid, conduse de către un organizator de grupă.

Art.58. Forul de conducere al organizației de bază a PRM este Adunarea generală care se întrunește trimestrial, iar, o dată la 2 ani, alege, prin vot secret, un președinte, un vicepreședinte și un casier.

Art.59. organizațiile PRM care au între 20-100 de membri își aleg, prin vot secret, un Consiliu de conducere, format din 5-11 membri, având în componență: 1 președinte, 1-3 vicepreședinți, 1-2 secretari, 1 casier și alți membri.

Art.60. organizațiile PRM cu peste 100 de membri își aleg, în Consiliul de conducere, un număr mai mare de membri, corelat cu efectivul și specificul acestora.

Art.61.(1) În municipiile, orașele și comunele în care sunt constituite cel puțin două organizații locale ale PRM, forul superior de conducere al acestora este Adunarea generală sau Conferința, care alege prin vot secret, o dată la 2 ani, un consiliu de conducere format din 11- 33 membri.

(2) La nivelul organizațiilor orășenești, municipale și respectiv ale sectoarelor Municipiului București ale PRM, care au peste 500 de membri, consiliile de conducere ale acestora aleg, dintre membrii săi, birouri executive formate din 7-11 membri. În aceste cazuri, consiliile de conducere ale municipiilor și orașelor respective se întrunesc trimestrial, iar birourile executive se întrunesc lunar.

Art.62. În cazul în care persoanele alese în funcții de conducere la municipii și la orașe sunt alese în funcții similare și la nivel județean, ele vor renunța la funcțiile de la nivel inferior, urmând ca, în locul lor, să fie aleși alți membri din conducerea filialelor respective. Președinții consiliilor municipiilor reședințe de județ și ale sectoarelor Municipiului București pot candida și pot fi aleși membri în Birourile executive județene și în Biroul executiv al Municipiului București, fără a putea deține funcții de conducere în cadrul acestora.

Art.63.(1) Alegerea membrilor partidului în forurile de conducere, la toate nivelurile și structurile organizatorice, se face cu respectarea criteriului de vechime în PRM

(2) Vechimea în partid necesară pentru alegerea membrilor partidului în consiliile organizațiilor de bază este, de regulă, de minim 1 an.

(3) Vechimea în partid necesară pentru promovarea membrilor partidului în Consiliile de conducere ale organizațiilor comunale, orășenești, municipale, sectoarelor Capitalei, județelor, respectiv al Municipiului București, este de minim 2 ani.

(4) Pentru alegerea membrilor partidului în forurile centrale de conducere, este necesară o vechime în partid de minim 3 ani.

(5) Criteriile de vechime cuprinse în acest articol se aplică începând cu anul 2002. Biroul Permanent al Partidului România Mare poate aproba, în cazuri deosebite, derogări de la criteriile de vechime, prevăzute la aliniatele 2-4.

Art.64.(1) La alegerea forurilor de conducere ale partidului, la toate nivelurile, se va asigura reînnoirea componenței acestora într-o proporție de cel puțin 30%.

(2) La desemnarea candidaților pentru consiliile organizațiilor de bază, comunale, orășenești, municipale, județene și pentru forurile centrale ale partidului, se va asigura promovarea femeilor și tinerilor, în procent de minim 20% pentru fiecare categorie, în funcție de compoziția organizațiilor respective.

Art.65. Președinții organizațiilor de femei și tineret, care fac parte de drept din forurile de conducere locale, județene și naționale ale PRM își pierd această calitate în momentul înlocuirii lor din funcția care le-a acordat acest drept.

 

1. IX. DEMOCRAŢIA DE PARTID

Art.66. Întreaga activitate politică și organizatorică a PRM se desfășoară pe baza prevederilor Statutului, ale Doctrinei și ale Programului partidului.

Art.67. Relațiile dintre membrii PRM și organele de conducere se stabilesc pe baza normelor statutare și a instrucțiunilor aprobate de Comitetul Director al partidului.

Art.68.(1) Adoptarea hotărârilor forurilor de conducere ale PRM se face prin vot liber exprimat, secret sau deschis, conform hotărârii membrilor acestora, cu respectarea prevederilor Statutului PRM și a Legii partidelor politice. Hotărârile partidului și ale organizațiilor sale teritoriale se adoptă cu majoritatea simplă de voturi prevăzută în Statut.

(2) Toate hotărârile forurilor de conducere ale PRM se adoptă în prezența majorității simple a membrilor acestora.

Art.69.(1) Forurile de conducere din structura PRM adoptă hotărâri  cu majoritate simplă de voturi, care devin obligatorii.

(2) Hotărârile adoptate de forurile de conducere superioare sunt obligatorii pentru structurile subordonate.

Art..70. Alegerea forurilor de conducere ale PRM, la toate nivelurile, se face prin vot secret.

Art.71.(1) Parlamentarii aleși pe listele PRM trebuie să consulte organizațiile de partid și forurile de conducere ale PRM din județele în care sunt aleși, precum și electoratul care i-a ales în aceste funcții, în legătură cu proiectele legislative inițiate de către aceștia, înainte de promovarea lor.

(2) Membrii de partid care au fost aleși în Parlamentul României, în consiliile județene, municipale, orășenești și comunale, precum și în funcțiile de primari, viceprimari, consilieri județeni și locali prezintă, periodic, rapoarte de activitate în cadrul forurilor de conducere ale PRM care i-au promovat în aceste funcții.

Art.72. Forurile de conducere ale partidului de la nivel central, județean și al Municipiului București colaborează cu celelalte partide, cu organismele societății civile – patronate, sindicate, organizații neguvernamentale, fundații, asociații ale cetățenilor – în scopul schimbului de informații cu privire la realitățile politice, economice și sociale din tara noastră, pentru dezvoltarea cadrului democratic și pentru soluționarea unor probleme de interes comun.

Art.73. Activitatea internă a PRM are la bază promovarea și respectarea de către membrii de partid a următoarelor principii:

• dezvoltarea democrației de partid;
• respectarea rezultatului votului liber exprimat în forurile de conducere;
• libertatea de exprimare și libertatea de conștiință a fiecărui membru de partid;
• egalitatea tuturor membrilor în privința accesului la orice funcție, pe baza votului liber exprimat;
• solidaritatea membrilor partidului;
• aplicarea și respectarea hotărârilor forurilor de conducere;
• fermitatea în aplicarea Programului Politic și a Doctrinei PRM;
• promovarea membrilor partidului, îndeosebi a tinerilor și a femeilor, în forurile de conducere ale partidului, pe baza rezultatelor obținute în activitatea de partid.

 

1. ATRIBUȚIILE FORURILOR DE CONDUCERE

ALE PARTIDULUI ROMÂNIA MARE

Art.74. Congresul PRM se convoacă o dată la 4 ani și are următoarele atribuții:

analizează activitatea Consiliului Național;

• adoptă sau modifică Programul partidului; adoptă sau modifică Statutul partidului;
• stabilește Strategia partidului;
• alege Președintele Partidului România Mare;
• alege Consiliul Național;
• alege Comisia centrală de arbitraj;
• alege Comisia centrală de control financiar;
• soluționează contestațiile împotriva hotărârilor Consiliului Național, Comisiei centrale de arbitraj și Comisiei centrale de control financiar;
• în perioada dintre Congrese, PRM poate organiza Conferințe Naționale. Propunerile privind convocarea, organizarea și desfășurarea Conferinței naționale vor fi elaborate de Biroul Permanent și vor fi aprobate de Comitetul Director al partidului;
• hotărăște dizolvarea partidului conform prevederilor legii și ale prezentului Sta

Art.75.(1) Consiliul Național al PRM este forul de conducere politică al partidului, își desfășoară activitatea în intervalul dintre două Congrese și se întrunește o dată pe an sau de câte  ori este necesar.

(2) Pentru Consiliul Național al PRM candidează de drept: președinții filialelor județene și Președintele filialei Municipiului București, senatorii și deputații PRM. Membrii de partid aparținând minorităților naționale sunt reprezentați de drept în Consiliul Național al PRM printr-un delegat desemnat de către Biroul Permanent al partidului.

(3) Consiliul Național al P.R.M are următoarele atribuții:

convoacă, potrivit Statutului, Congresul și Conferința Națională a partidului;

organizează și conduce întreaga activitate a partidului între Congrese;

alege și revocă, prin vot secret, membrii Comitetului Director;

se abrogă;

urmăreşte modul de îndeplinire a hotărârilor Congresului PRM;

stabileşte strategia și tactica participării PRM la guvernare;

desemnează candidatul partidului pentru funcţia de Preşedinte al României;

aprobă Programul de Guvernare și desemnează candidatul partidului pentru funcţia de prim- ministru;

adoptă modificări la Statutul partidului în perioada dintre două Congrese;

îndeplineşte orice alte atribuții prevăzute în Statut.

Art.76.(1) Comitetul Director este organul reprezentativ al PRM și este ales de Consiliul Național,

numai dintre membrii acestuia, prin vot secret.

(2) Candidează de drept pentru Comitetul Director: preşedinţii filialelor județene și cel al

Municipiului București, precum și liderii naționali ai organizațiilor de tineret și femei.

(3) Fac parte de drept din Comitetul Director membrii Biroului Permanent.

Art.77. Comitetul Director al partidului se întrunește o dată pe trimestru sau de câte  ori este necesar.

Art.78. Comitetul Director al partidului are următoarele atribuții:

propune Biroului Permanent strategia și tactica de acţiune ale organizațiilor de partid, în funcţie de evoluţia vieţii economice, politice și sociale a Ţării;

aprobă Regulamentele de organizare și funcţionare ale Comisiei Centrale de Arbitraj și Comisie

Centrale de Control Financiar;

propune Biroului Permanent adoptarea bugetului anual de venituri și cheltuieli a partidului; îndrumă și sprijină activitatea filialelor județene și pe cea a Municipiului București, prin rapoarte periodice pe tematici stabilite de Biroul Permanent .

Îndrumă și sprijină publicaţiile ce apar sub egida partidului.

propune spre aprobare Biroului Permanent strategia electorală a P.R.M. pentru alegerile locale, parlamentare și prezidenţiale.

propune spre aprobare Biroului Permanent al partidului normele și instrucţiunile de aplicare a hotărârilor adoptate de Congres, de Conferința Națională și de Consiliul Național al P.R.M.; organizează și coordonează activitatea Comisiei de Cadre a partidului și face rapoarte ce vor fi supuse aprobării Biroului Permanent;

organizează și coordonează activitatea departamentelor proprii;

departamentele pe domenii de activitate și Comisa de Cadre se întrunesc semestrial pentru dezbaterea proiectelor și programelor ce urmează a fi supuse aprobării Biroului Permanent.

Art.79. (1) Biroul de presă se organizează în cadrul Biroului Permanent;

(2) Comunicatele de presă în numele Partidului România Mare pot fi date numai de Preşedinte și Biroul de presă al partidului.

Art.80. Se abrogă.

Art.81. Se abrogă.

Art.82.(1) Biroul Permanent al partidului se convoacă de către Președintele partidului sau din

iniţiativa a cel puţin 1/3 din numărul membrilor acestuia.

Biroul Permanent al partidului are următoarele atribuții:

conduce activitatea partidului în intervalul dintre două şedinţe ale Consiliului național al P.R.M.;

reprezintă Partidul România Mare la nivel național și internațional;

convoacă Comitetul Director și Consiliul Național al partidului;

urmăreşte îndeplinirea hotărârilor Consiliului Național și ale Comitetului Director al partidului; aprobă propuneri și proiecte de hotărâri  pentru îmbunătăţirea activităţii la nivel central și local; reprezintă Consiliul Național în relaţiile cu instituţiile statului, cu structurile administraţiei publice, conducerile partidelor politice și hotărăşte cu privire la încheierea alianţelor politice și fuziunea cu alte partide și formaţiuni politice;

stabileşte listele de candidaţi pentru alegerile parlamentare, pe baza propunerilor prezentate de către Comisia de Cadre, după consultarea Birourilor executive județene. Aprobă listele de candidaţi ai P.R.M. pentru Senat și Camera Deputaţilor;

eliberează Comunicatele de presă și organizează Conferinţele și întîlnirile cu ziariştii;

controlează activitatea Birourilor executive județene și a Biroului executiv al Municipiului București, precum și a aparatului de partid;

sprijină, prin departamentele partidului, desfăşurarea programului umanitar „Cina Creştină” și alte acțiuni umanitare;

elaborează norme și instrucţiuni de aplicare a hotărârilor Congresului, ale Consiliului Național și ale Comitetului Director ale P.R.M.;

analizează și coordonează activitatea grupurilor parlamentare ale P.R.M.;

organizează, periodic, întîlniri cu preşedinţii consiliilor organizațiilor județene și al Municipiului București și asigură informarea operativă a filialelor județene asupra activităţii curente;

administrează patrimoniul partidului și aprobă schimbarea sediului PRM;

numeşte purtătorul de cuvânt al partidului;

desemnează reprezentantul partidului în Biroul Electoral Central

confirmă sau invalidează rezultatele alegerilor care au loc la organizațiile teritoriale ale PRM conduce campaniile electorale ale PRM pentru alegerile locale, parlamentare și preşedinţiale;

ş) confirmă conducerea grupurilor parlamentare și conducerea comisiilor

parlamentare care revin partidului;

asigură selecţionarea și pregătirea membrilor de partid cu perspectivă de a candida pentru ocuparea unor funcţii în organele de conducere ale PRM și în structurile aparatului de stat;

ţ) aprobă propunerile de candidaţi la alegeri, înaintate de consiliile județene ale

partidului pentru funcțiile de consilieri judeţeni și de primari ai municipiilor;

1. u) aprobă candidaturile pentru funcțiile de prefect și subprefect, pe baza propunerilor Birourilor executive ale consiliilor județene și ale Consiliului Municipal București și le înaintează Guvernului României;
2. v) coordonează activitatea Organizaţiei de Tineret și a Organizaţiei de Femei;
3. x) elaborează instrucţiunile privind organizarea adunărilor și conferinţelor; județene pentru dare de seamă și alegeri, le supune aprobării Comitetului Director și stabileşte împuterniciţi pentru conducerea adunărilor la nivel județean și al Municipiului București;
4. x) adoptă hotărâri pentru îmbunătăţirea organizatorică și optimizarea structurilor centrale și teritoriale ale partidului;
5. y) soluţionează problemele curente și adoptă hotărâri în interesul partidului, în condiţiile prevăzute de Statut ;
6. z) coordonează activitatea aparatului cen

Art.83.(1) Vicepreședinții și secretarii executivi ai PRM elaborează și susţin, în cadrul Biroului Permanent sau al Comitetului Director, Programe pe domeniile de activitate.

(2) Vicepreședinții coordonează activitatea Secretarului general, a secretarilor executivi și a celorlalţi membrii ai Biroului Permanent.

(3) Secretarul general coordonează și răspunde de activitatea în teritoriu a secretarilor executivi și a membrilor Biroului Permanent.

Art.84. În cazul în care una din funcțiile din cadrul partidului devin vacante, ele vor fi preluate de un interimar numit de Biroul Permanent, care urmează a fi validat în prima şedinţă a forului competent.

Art.85.(1) Comisia centrală de arbitraj a partidului este organul de jurisdicţie, ales de Congresul Partidul România Mare pentru un mandat de 4 ani;

(2) Comisia centrală de arbitraj a PRM este compusă din 15-19 membri, din rîndul cărora Comisia își alege Președintele, vicepreședintele și secretarul;

(3) Comisia centrală de arbitraj a PRM funcţionează pe baza unui Regulament propriu, aprobat de către Comitetul Director al partidului;

(4) Comisia centrală de arbitraj a PRM prezintă Congresului PRM rapoarte de activitate;

(5) Comisia centrală de arbitraj a PRM are următoarele atribuții:

soluţionează cererile, reclamaţiile și sesizările îndreptate împotriva membrilor Consiliului Național;

soluţionează conflictele intervenite între organele de conducere județene, precum și pe cele dintre acestea și organele de conducere de la nivel național;

soluţionează contestaţiile formulate împotriva unor hotărâri  adoptate de Biroul Permanent al PRM.

(6) Se abrogă.

Art.86.(1) Comisia centrală de control financiar este aleasă de Congresul PRM pentru verificarea activităţii financiare a partidului, pentru un mandat de 4 ani.

(2) Comisia centrală de control financiar este alcătuită din 11-15 membri, din rîndul cărora se aleg:

Președintele, vicepreședintele și secretarul.

(3) Comisia centrală de control financiar funcţionează pe baza unui Regulament propriu, aprobat de către Comitetul Director al partidului.

(4) Comisia centrală de control financiar are următoarele atribuții:

controlează modul de constituire a bugetelor organizațiilor județene și a Municipiului București, precum și execuţia bugetului la nivel central;

propune, spre aprobare, Biroului Permanent al partidului norme și instrucţiuni cu privire la evidenţa contabilă a fondurilor provenite din sursele de finanţare ale partidului, precum și cu privire la modul de utilizare a patrimoniului partidului;

controlează activitatea comisiilor județene de control financiar, precum și pe cea a Comisiei de control financiar a Municipiului București;

cercetează reclamaţiile și sesizările referitoare la abateri de natură financiar-contabilă, iar concluziile și propunerile le prezintă Biroului Permanent al partidului sau Comitetului Director.

(5) Se abrogă.

Art.87. Conferința județeană și Conferința Municipiului București pentru dare de seamă și alegeri se convoacă o dată la 4 ani și au următoarele atribuții:

analizează activitatea Consiliului județean și respectiv a Consiliului Municipiului București al PRM;

adoptă hotărâri  pentru aplicarea Programului partidului și pentru respectarea Statutului de către organizațiile componente;

aleg, prin vot secret, Președintele filialei județene, respectiv Președintele filialei Municipiului București, Consiliul județean și, respectiv, Consiliul Municipal București al PRM;

aleg Comisia județeană de arbitraj și Comisia de arbitraj a filialei București, formată din 5-9 membri;

aleg Comisia județeană de control financiar și Comisia de control financiar a filialei București, formată din 5-9 membri;

aleg delegații la Congresul sau Conferința Națională a PRM, pe baza normelori de reprezentare stabilită de Biroul Permanent al partidului.

Art.88. Consiliul județean și, respectiv, Consiliul Municipal București ale PRM se întrunesc anual sau de câte  ori este necesar și au următoarele atribuții:

organizează activitatea organizațiilor PRM din subordine;

reprezintă partidul în relaţiile cu alte organizaţii politice sau apolitice locale și cu organele locale ale administraţiei publice locale;

aprobă listele de candidaţi propuși de Biroul executiv pentru funcțiile de primari la oraşe și comune, precum și cele de consilieri municipali, orășenești și comunali;

prezintă Biroului Permanent al partidului propuneri de candidaţi pentru funcțiile de consilieri judeţeni și de primari la municipii;

organizează și conduc campaniile electorale pe plan local;

sprijină și controlează activitatea consilierilor PRM din Consiliile județene, municipale, orășenești și comunale;

coordonează forurile de conducere ale organizațiilor PRM de pe raza lor teritorială.

Art.89. Biroul executiv al Consiliului județean și, respectiv, Biroul executiv al Municipiului București se întrunesc lunar sau de câte  ori este necesar, și are următoarele atribuții:

conduc întreaga activitate politică și organizatorică a filialei județene și respectiv a filialei Municipiului București, între şedinţele Consiliilor acestora;

asigură îndeplinirea hotărârilor adoptate de Consiliul județean și, respectiv, de către Consiliul Municipiului București precum și cele adoptate de către forurile centrale ale PRM;

reprezintă Consiliul județean în relaţiile pe plan local, cu formaţiunile politice, administrative, etc.;

prezintă Biroului Permanent al partidului împreună cu Comisia centrală de cadre, propuneri pentru listele de candidaţi la alegerile parlamentare, cu respectarea criteriilor stabilite de Comitetul Director al partidului;

elaborează Comunicate de Presă;

organizează Conferinţe de Presă la nivelul filialelor județene ale PRM;

adoptă hotărâri  pentru îmbunătăţirea muncii de partid în organizațiile județene, municipale, orășenești, comunale și locale ale PRM;

validează rezultatul alegerilor din organizațiile subordonate;

stabileşte norma de reprezentare la Conferința ordinară și extraordinară a filialei județene și Filialei Municipiului București.

Art.90. Adunările generale sau conferinţele pentru dare de seamă și alegeri ale organizațiilor municipale, orășenești, comunale și ale organizațiilor de bază ale PRM se convoacă o dată la 2 ani și au următoarele atribuții:

analizează activitatea consiliilor de conducere referitoare la îndeplinirea atribuțiilor care le-au revenit;

adoptă hotărâri pentru organizarea activităţii organizațiilor PRM de pe raza lor teritorială;

aleg, prin vot secret, Președintele filialei și consiliile municipale și ale sectoarelor Capitalei,

orășenești, comunale și locale ale PRM;

aleg delegații la conferinţele județene.

Art.91. Consiliile municipale, orășenești, comunale și ale organizațiilor de bază se întrunesc lunar și au următoarele atribuții:

îndrumă organizațiile componente pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii proprii;

coordonează și îndrumă activitatea consilierilor locali ai PRM;

organizează acțiuni pentru popularizarea Programului Partidului România Mare;

propun candidaţi pentru primari și consilieri locali;

organizează, pe plan local, campaniile electorale;

reprezintă organizațiile PRM în relaţiile cu organizațiile politice și neguvernamentale locale;

aplică hotărârile organelor superioare de partid și informează forurile ierarhice superioare cu privire

la înfăptuirea acestora.

Art.92. Adunarea generală a organizaţiei de bază a PRM se convoacă trimestrial sau de câte  ori este necesar și are următoarele atribuții:

analizează activitatea Consiliului de conducere privind îndeplinirea atribuțiilor care i-au revenit;

adoptă hotărâri  și dezbate probleme curente;

alege delegați la Conferința ierarhic superioară, atunci cînd au loc alegeri;

analizează activitatea PRM de creştere numerică și calitativă a organizaţiei locale de partid.

Art.93. Consiliile organizațiilor de bază ale PRM, constituite pe raza de acţiune a secțiilor de votare, satelor și cartierelor, se întrunesc lunar și au următoarele atribuții:

iniţiază acțiuni pentru cunoaşterea Programului și Statutului partidului de către cetăţenii din raza lor de activitate;

răspund de creşterea numerică și calitativă a organizaţiei;

asigură atragerea membrilor și simpatizanţilor PRM la acțiunile organizatorice;

încasează cotizaţia de la membrii organizaţiei;

răspund de pregătirea și desfăşurarea corespunzătoare a adunărilor generale;

susţin și aplică măsurile stabilite de organele superioare, în perioada campaniilor electorale pentru alegeri locale sau centrale.

 

1. XI. PROCEDURA DE ALEGERE A FORURILOR DE CONDUCERE ALE PRM

La nivelurile organizațiilor de bază, comunelor, oraşelor, municipiilor și ale sectoarelor din Municipiul București

Art.94.(1) În vederea alegerii preşedintelui și a Consiliului, Adunarea generală sau Conferința organizaţiei comunale sau orășenești desemnează, prin vot, dintre membrii săi, o Comisie de propuneri alcătuită din 3 membri, care aleg, dintre ei, Președintele comisiei.

(2) Comisia va prezenta Adunării generale sau, după caz, conferinţei, candidaţii pentru funcţia de preşedinte și pentru celelalte funcţii, conform numărului de membri ai Consiliului stabilit, în limitele cuprinse în Statutul PRM, în funcţie de mărimea organizaţiei respective.

(3) După prezentarea propunerilor comisiei, membrii de partid sau delegații pot prezenta Adunării

generale sau Conferinţei și alte propuneri care sunt aprobate prin vot deschis și care urmează să fie înscrise pe buletinul de vot.

(4) Propunerile înscrise nominal pe buletinul de vot sunt supuse aprobării Adunării generale sau

Conferinţei și se adoptă, prin vot secret, cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.

Art.95.(1) Pentru alegerea preşedintelui și a Consiliului organizaţiei municipale sau de sector al Municipiului București, Conferința aprobă numărul membrilor acestuia, în limitele prevăzute de Statut, în funcţie de mărimea organizațiilor respective.

(2) Conferința organizaţiei municipale, respectiv Conferinţele organizațiilor sectoarelor Municipiului București, desemnează, prin vot deschis, dintre membrii lor, o comisie de propuneri alcătuită din 5-7 membri, care aleg Președintele comisiei.

(3) Comisia prezintă Conferinţei candidaturile nominale pentru preşedinte și Consiliu.

(4) După prezentarea propunerilor comisiei, delegații la Conferinţă pot prezenta și alte propuneri care sunt înscrise pe buletinul de vot, cu acordul Conferinţei.

(5) Propunerile se înscriu pe buletinele de vot, după aprobarea prealabilă de către Conferinţă și se adoptă, prin vot secret, cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.

Art.96.(1) Pentru alegerea Birourilor executive ale Consiliilor organizațiilor orășenești, municipale sau de sectoare ale Municipiului București, Conferinţele aprobă numărul de membri, în funcţie de mărimea organizațiilor respective, în limitele prevăzute în Statut.

(2) Consiliile organizațiilor orășenești, municipale și ale sectoarelor Municipiului București aleg, direct pe funcţii, dintre membrii lor, membrii Birourilor executive, la propunerea preşedintelui ales, a membrilor consiliului sau a delegatului organului ierarhic superior.

La nivelul județelor și al Municipiului București

Art.97.(1) În vederea alegerii preşedintelui și a Consiliului organizaţiei județene și, respectiv, a Municipiului București, Comisiei județene de arbitraj și Comisiei județene de control financiar, precum și a delegaților pentru Congresul partidului, Conferința organizaţiei județene și, respectiv, a Municipiului București stabilesc numărul membrilor acestora în funcţie de limitele cuprinse în Statut, desemnează, prin vot, o comisie de propuneri, formată din 5-7 membri care își aleg, dintre ei, Președintele comisiei.

(2) Comisia de propuneri definitivează și prezintă candidaturile înregistrate în Conferinţă pentru funcţia de preşedinte și stabileşte candidaturile nominale pentru membrii Consiliului, ai Comisiei județene de arbitraj și ai Comisiei județene de control financiar precum și ai delegației pentru Congresul partidului.

(3) Propunerile comisiei pot fi completate și cu alte propuneri motivate care pot fi prezentate de delegați, direct în cadrul Conferinţelor respective.

(4) Propunerile, înscrise nominal pe buletine de vot, sunt aprobate prin vot secret, cu majoritatea

simplă a membrilor prezenţi la Conferința județeană, respectiv la Conferința Municipiului București.

Art.98.(1) Numărul membrilor ce vor fi aleși în Biroul executiv al Consiliului organizaţiei județene și în Biroul executiv al Municipiului București se aprobă de către Conferinţele organizațiilor respective, în funcţie de limitele cuprinse în Statut.

(2) Pentru alegerea membrilor Biroului executiv județean, Consiliul organizaţiei județene, respectiv Consiliul organizaţiei Municipiului București aleg, prin vot deschis, direct pe funcţii, membrii acestui organism, la propunerea preşedintelui filialei sau a delegatului Comitetului Director al partidului.

(3) Pentru funcțiile de prim-vicepreşedinte, vicepreședinți și secretari, se pot prezenta mai multe

candidaturi dintre membrii aleși ai Consiliului.

(4) Candidaturile nominale se aprobă de către Consiliul respectiv, cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.

1. La nivel național

Art.99.(1) Pentru alegerea Consiliului Național al PRM, a Preşedintelui Partidului, a Comisiei centrale de arbitraj și a Comisiei centrale de control financiar, Congresul aprobă numărul membrilor acestor foruri de conducere în limitele prevăzute în Statut și alege, din rîndul delegaților, o Comisie de propuneri, formată din 9-17 membri, care își desemnează un preşedinte.

(2) Comisia întocmeşte lista candidaţilor pentru Consiliul Național, pentru funcţia de Preşedinte al Partidului, pentru Comisia centrală de arbitraj și Comisia centrală de control financiar, cu reprezentarea tuturor organizațiilor județene și cea a Municipiului București, avîndu-se în vedere promovarea unui număr corespunzător de tineri și femei.

(3) După prezentarea propunerilor comisiei, se pot formula și alte propuneri motivate, care se vor aproba, prin vot deschis, de către Congres, pentru a fi trecute pe buletinul de vot.

(4) Listele candidaţilor vor fi definitivate de Comisia de propuneri și vor fi prezentate, nominal, de către Președintele Comisiei de propuneri, în plenul Congresului, după care se înscriu pe buletinul de vot și se supun aprobării acestui forum, prin vot secret, cu majoritatea simplă a delegaților prezenţi.

Art.100.(1) Consiliul Național al PRM ales de către Congres aprobă numărul de membri ce vor fi aleși în Comitetul Director al partidului, în limitele stabilite prin Statut și alege o comisie de propuneri formată din 7-11 membri.

(2) Comisia de propuneri întocmeşte lista candidaţilor pentru Comitetul Director al partidului, în care sunt cuprinși candidaţii de drept, stabiliţi prin Statut, și alţi membri ai Consiliului Național. (3) Membrii Consiliului Național pot prezenta, în acest cadru, și alte propuneri motivate.

(4) Lista candidaţilor va fi definitivată de Comisia de propuneri și prezentată nominal de către Președintele acesteia, în plenul şedinţei Consiliului Național al partidului, după care aceasta este înscrisă pe buletinul de vot și se supune aprobării, prin vot secret, cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.

Art.101.(1) Consiliul Național al PRM aprobă numărul de membri care vor fi aleși în Biroul

Permanent al partidului, în limitele stabilite prin Statut.

(2) Pentru Biroul Permanent al partidului candidează numai membri ai Comitetului Director.

(3) Candidaturile pentru acest forum se depun, individual, în scris, la Secretariatul Congresului, pentru fiecare funcţie și departament în parte.

(4) Candidaturile vor fi prezentate, nominal, pentru a fi trecute pe buletinul de vot, în ordine alfabetică, separat pentru fiecare funcţie și departament în parte. (5) Candidaturile se aprobă, prin vot secret, cu majoritatea simplă a membrilor Consiliului Național al partidului.

(6) Membrii Comitetului Director al partidului care doresc să fie aleși în Biroul Permanent al

partidului, au dreptul să candideze numai la o singură funcţie.

(7) Comisia de numărare a voturilor, aleasă de către Consiliul Național, va centraliza voturile pentru fiecare candidat în parte și va declara aleși candidaţii care întrunesc cel mai mare număr de voturi, dacă aceştia întrunesc cel puţin majoritatea simplă a voturilor exprimate.

(8) În caz de balotaj, se organizează o nouă votare numai pentru primii doi candidaţi aflaţi în această

situaţie.

(9) În cazul în care după prima votare nu au fost completate toate locurile stabilite în Biroul Permanent al partidului, se organizează o nouă votare pentru cei care nu au întrunit jumătate plus 1 din voturile membrilor Consiliului Național.

1. Comisiile de validare

Art.102. În vederea verificării mandatelor de delegați și a modului de respectare a normelor statutare cu privire la alegerea delegaților la Conferinţele organizațiilor județene sau la Congresul PRM, se constituie comisii de validare la nivelul conferinţelor, respectiv al Congresului, alcătuite după cum urmează:

1. a) la comune și oraşe din 3-5 membri;

la municipii și sectoarele municipiului București din 5-7 membri;

1. c) la judeţe și municipiul București din 7-9 membri;

la Congres din 9-15 membri;

membrii Comisiei de validare sunt aleși dintre delegații la Conferinţele respective, după caz, la

Congresul PRM și își aleg, din rîndul acestora, un preşedinte;

Comisia de validare verifică mandatele delegaților, constată cvorumul statutar și le prezintă

Conferinţei și Congresului, prin procesul verbal de şedinţă.

1. D. Comisiile de numărare a voturilor

Art.103. În vederea stabilirii rezultatului alegerilor, Adunările generale, Conferinţele, Congresul PRM și Consiliul Național aleg, din rîndul membrilor sau al delegaților care nu și-au depus candidatura pentru nici una dintre funcțiile care fac obiectul alegerilor, Comisiile de numărare a voturilor. Acestea se alcătuiesc din 3-15 membri. Comisia de numărare a voturilor verifică și centralizează voturile obţinute pentru fiecare candidat în parte și prezintă forurilor respective raportul cu privire la: numărul total al voturilor, numărul voturilor valabil exprimate, numărul voturilor anulate și nominalizările candidaţilor aleși ş.a.

Art.104. Pentru a menţine și stimula competiţia valorică în interiorul partidului, se recomandă

prezentarea mai multor candidaturi la alegerea forurilor de conducere ale PRM la toate nivelurile.

Art.1041). (1) În cazuri deosebite, forurile de conducere locale și centrale ale Partidului România Mare pot coopta și alţi membri, cu respectarea art. 63, alin.(2), (3) și (4). Cooptarea noilor membri în organele de conducere locale și centrale ale Partidului se validează, potrivit procedurilor de alegere prevăzute în Statutul Partidului și de Legea partidelor politice, la prima şedinţă a organului competent.

(2) Cooptarea unor membri ai partidului în cadrul forurilor de conducere locale și centrale ale Partidul România Mare se va face numai cu avizul prealabil scris, al organului ierarhic superior.

 

XII. GRUPURILE PARLAMENTARE ȘI GRUPUL MINISTERIAL

Art.105.(1) Grupurile parlamentare ale PRM din Senat și din Camera Deputaţilor sunt alcătuite din toţi parlamentarii partidului, aleși pe listele acestuia în cele două Camere.

(2) Grupurile Parlamentare se organizează și își desfășoară activitatea pe baza unui Regulament propriu, aprobat de Biroul Permanent ale partidului.

(3) Grupurile Parlamentare își aleg conduceri proprii, propun candidaţii lor pentru Birourile Permanente ale Camerelor și pentru Birourile Comisiilor permanente ale acestora.

(4) Deputaţii și senatorii care părăsesc Grupurile Parlamentare ale PRM își pierd calitatea de membru al partidului.

(5) Membrii Grupurilor Parlamentare excluși sau care demisionează din partid au datoria morală să renunţe la mandatul de deputat sau de senator obţinut pe listele PRM, astfel încît locurile lor să poată fi ocupate de cei care urmează imediat pe liste în circumscripţiile respective, potrivit dispozițiilor Legii electorale și Regulamentelor celor două Camere ale Parlamentului.

(6) Membrii Grupurilor Parlamentare ale PRM au ca principale atribuții promovarea Programului politic al partidului în întreaga activitate legislativă și parlamentară.

Art.106. Grupul Ministerial este alcătuit din toţi miniştrii și secretarii de stat, membri ai PRM care se organizează și își desfășoară activitatea pe baza unui Regulament propriu aprobat de către Biroul Permanent al partidului.

 

XIII. ORGANIZAȚIA DE TINERET A PARTIDULUI ROMÂNIA MARE

Art.107. Partidul România Mare consideră tineretul un factor de o importanţă deosebită în viaţa socială, economică și politică a Naţiunii și promovează, prin măsurile și concepţiile sale programatice, o reală politică națională pentru noile generaţii.

Art.108. OTRM este organizația internă a PRM și își desfășoară activitatea pe baza propriului Statut adoptat de Conferința Națională a OTRM și aprobat de Comitetul Director al partidului.

Art.109.(1) În conformitate cu prevederile legii, din OTRM fac parte tineri cu vîrste cuprinse între 16 și 35 de ani, care sunt membri sau simpatizanţi ai Partidului România Mare.

(2) Pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani, OTRM nu au drepturile și obligaţiile membrilor de partid.

Art.110. Forurile de conducere al PRM de la toate nivelurile au obligaţia de a contribui la pregătirea și promovarea tinerilor care fac parte din OTRM.

Art.111.(1) OTRM se subordonează nemijlocit structurilor naționale și teritoriale ale partidului și au,

ca principal obiectiv, promovarea politicii pentru tineret a PRM, la toate nivelele.

(2) OTRM constituie organizaţii de tineret la toate nivelurile organizațiilor locale ale PRM, în comune, oraşe, municipii, sectoarele Municipiului București, judeţe și în Capitală.

Art.112. Activitatea OTRM este controlată de Președintele partidului și este coordonată de prim- vicepreședintele partidului.

Art.113. Afilierea OTRM la diferite structuri naționale sau internaționale de tineret este propusă de conducerile celor două organizaţii și aprobată de Biroul Permanent al Comitetului Director al partidului.

Art.114. În structura OTRM se constituie și funcţionează Asociaţia Elevilor România Mare (A.E.R.M.) și Mişcarea Studenţilor România Mare (M.S.R.M.). Regulamentele acestor organizaţii sunt aprobate de Comitetul Director al OTRM și validate de Biroul Permanent al partidului.

 

XIV. ORGANIZAȚIA DE FEMEI

Art.115. PRM consideră că implicarea femeilor în viaţa socială, politică și economică a ţării constituie un factor important pentru desfăşurarea activităţii partidului.

Art.116. Organizația de Femei a PRM este o organizaţie internă a acestuia și își desfășoară activitatea pe baza unui Statut adoptat de Conferința Națională a OFRM aprobat de Comitetul Director al partidului.

Art.117. Femeile care au calitatea de membru al PRM își pot desfăşura activităţile specifice în organizaţii proprii, cu respectarea integrală a Statutului partidului. Aceste organizaţii se subordonează nemijlocit structurilor naționale și teritoriale ale partidului.

Art.118. Organizația de Femei a PRM este un larg organism politic, patriotic, reprezentativ, în cadrul căruia se afirmă unitatea membrilor de partid și a simpatizanţilor PRM, fără deosebire de naționalitate, religie și profesie.

Art.119. Afilierea Organizaţiei de Femei la diferite structuri naționale sau internaționale este propusă de conducerea organizaţiei respective și aprobată de Biroul Permanent al partidului. Art.120. Organizația de Femei a Partidului România Mare se pronunţă pentru afirmarea drepturilor egale între femei și bărbaţi, precum și alte drepturi consfinţite în Carta Naţiunilor Unite.

 

1. XV. MIJLOACELE MATERIALE ȘI FINANCIARE ALE PARTIDULUI

Art.121. Bunurile și fondurile care constituie patrimoniul Partidului România Mare provin din cotizaţiile membrilor de partid, din veniturile aduse de organele de presă ale partidului, din donaţii, din subvenţii de la bugetul de stat, precum și din activităţile proprii, admise de lege.

Art.122. Biroul Permanent al partidului urmăreşte ca, din sumele primite de la bugetul statului sub formă de subvenţii, să se aloce unele fonduri și pentru finanţarea activităţii organizațiilor județene și a Municipiului București, precum și pentru finanţarea unor acțiuni ale organizațiilor de tineret și femei.

Art.123. Cotizaţia de membru al partidului se stabileşte astfel:

fiecare membru al Partidului România Mare plăteşte o cotizaţie lunară, stabilită de Consiliul județean PRM și al Municipiului București;

Biroul Permanent al partidului poate hotărî ca, pentru unii dintre membrii săi, pentru senatori și deputaţi, pentru alţi demnitari sau oameni de afaceri, cuantumul cotizaţiei să fie stabilit în raport cu veniturile realizate de aceştia.

Art.124.(1) Administrarea patrimoniului PRM se face de către Biroul Permanent al partidului și de către Birourile organizațiilor județene, municipale, orășenești și comunale, pe baza prevederilor bugetelor de venituri și cheltuieli, cu respectarea legislaţiei în vigoare și a prevederilor prezentului Statut.

(2) Biroul Permanent al partidului aprobă normele privind utilizarea veniturilor financiare, la propunerea Comisiei Centrale de Control Financiar.

 

XVI. ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII PARTIDULUI

Art.125. Partidul România Mare își încetează activitatea prin hotărârea Congresului partidului, votată de cel puţin 2/3 din delegații aleși de către Conferinţele județene și Conferința Municipiului București.